Muzeul Județean ”Ștefan cel Mare” Vaslui

Divertisment

Unul dintre cele mai importante obiective turistice din Moldova, Muzeul Județean ”Ștefan cel Mare” este principalul muzeu din municipiul Vaslui.

Adăpostit într-o clădire construită în perioada 1972-1973, de pe Str. Piața Independenței, nr.1, muzeul are un profil mixt acoperind aria istorică și etnografică.

Secțiile prezentate aici sunt: Istorie veche și arheologie (ceramica Cucuteni, tezaurul medieval Schinetea), Istorie medievală, Istorie modernă și contemporană, Cultură și civilizație, Tezaur — Numismatică — Medalistică, Etnografie și artă populară, Artă contemporană. Se remarcă colecțiile Emil Racoviță, Florica și Dumitru Bagdasar, Constantin Teodorescu, Constantin Tănase.

Muzeul a fost înființat la 18 octombrie 1947 prin dispoziția Consiliului Popular al județului Vaslui, primul director al instituției fiind muzeograful Constantin Popescu. În același an a fost realizată tematica pentru expoziția de bază a muzeului cu sprijinul muzeografilor Rică Popescu, Ionel Bauman și Ioan Mancaș.

Deschiderea muzeului a avut loc la 27 septembrie 1975, în prezența specialiștilor din centrele universitare Iași și București, a directorilor muzeelor din Moldova și a autorităților locale și județene, fiind apreciat la acea dată ca cel mai tânăr muzeu al țării.

Principala secție a muzeului este cea de Istorie Veche și Arheologie deținând un număr impresionant de piese valoroase, peste 18.000, de la monede până la obiecte de podoabă din argint. Secția reușește să contureze foarte bine perioada epocilor străveche, veche și medievală a istoriei poporului român. Patrimoniul acestei secții s-a îmbogățit continuu datorită săpăturilor arheologice întreprinse de specialiștii muzeului, dar și descoperirilor întâmplătoare.

Dintre cele mai reprezentative piese expuse aici amintim obiectele și monedele de argint descoperite la Bălțați în secolul XVI și la Schinetea în secolul XV. 

Epoca pietrei este reprezentată printr-o serie diversificată de obiecte, dintre care o importanță majoră o au: nucleele din silex, gratoarele și străpungătoarele de la Mălușteni sau Bălteni; ceramica, uneltele și, mai ales, grupurile statuare antropomorfe si zoomorfe de la Dumești, Schinetea, Blăgești, Huși, Drăgești, Pojorani, Bogdănești, dar și obiectele de podoabă și de cult de la Albești, Adjudul Vechi sau Deleni. 

Epoca metalelor este reprezentată de descoperirile de la Poienești, Fedești, Epureni, și mai ales Bunești-Averești, și cuprinde obiecte de podoabă, monede, ceramică și unelte carpice, bastanice și getice. Între acestea se remarcă verigile, diadema, bijuteriile din aur și mărgelele din pastă de sticlă (tezaurul de la Bunești-Averești). Nu pot fi trecute cu vederea descoperirile din epoca Bronzului de la Gârceni, Tăcuta, Puiești, Lipovăț, Bogdana, Arsura, Duda, Pungești sau Vaslui unde, s-au găsit depozite de obiecte din bronz, topoare, sceptre din gresie și obiecte de podoabă.

De asemenea, în cadrul Secției de Istorie Veche și Arheologie, deosebite sunt și obiectele provenind din perioada prefeudală și feudală — ceramică, unelte, obiecte de podoabă tezaure monetare, piese creștine și elemente de artă decorativă — descoperite la Dănești, Poienești, Schinetea, Bălteni, Bălțați, dar, mai ales la Vaslui — „Curțile Domnești”. 

O valoare deosebită, în cadrul Muzeului, o are Secția de Istorie Medievală prin piesele pe care le deține, cele mai reprezentative fiind monedele și obiectele de podoabă, din argint, din cadrul tezaurelor de la Schinetea (sec. XV) și Bălțați (sec. XVI). Aici este foarte bine reprezentată epoca lui Ștefan cel Mare, astfel că putem admira fragmente ceramice, fragmente textile și mai ales monede valoroase. De asemenea, cultura spirituală medievală este reflectată prin prezența obiectelor renumiților cărturari Dimitrie Cantemir și Nicolae Milescu. 

Tematica secției de Istorie Modernă este axată pe prezentarea evenimentelor de istorie locală în contextul istoriei naționale: mișcarea revoluționară de la 1848, momentul reîntregirii statului român. Pot fi vizionate piese originale tridimensionale, hărți, fotografii, documente care vorbesc de participarea vasluienilor la cele mai importante evenimente ale sfârșitului de secol XIX. 

Secția de cultură și civilizație cuprinde obiecte personale, documente, piese de mobilier, fotografii ale unora dintre cele mai cunoscute personalități din istoria și cultura României, precum: biologul Emil Racoviță, actorul Constantin Tănase, creatorul teatrului românesc de revistă, scriitorul Valentin Silvestru, medicul academician Dumitru Bagdasar, sau mareșalul Constantin Prezan.

Partea de tezaur, numismatică și medalistică este structurată pe două planuri. În primul plan sunt expuse tezaurele și colecțiile de monede antice, iar în cel de al doilea sunt prezentate medaliile și plachetele primite ca donații în 1989 din partea doctorului Constantin Teodorescu cunoscut colecționar și filantrop. 

Secția de etnografie și artă populară prezintă colecțiile cu specific local, foarte interesante privind semnificația de izvor istoric pe care, o au materialele etnografice din zona Podișului Central Moldovenesc. Patrimoniul cuprinde peste 400 de piese: textile de interior tradiționale (ștergare, fețe de masă, fețe de pernă, laicere, scoarțe, velințe), piese de port popular, piese legate de anumite date calendaristice importante. De asemenea, se remarcă prin originalitate măștile din satul Voinești (170 piese). 

Secția de artă contemporană a fost deschisă la 11 martie 1989, ca urmare a donației făcute de doctorul Constantin Teodorescu din Bârlad. Aceasta cuprinde peste 150 de lucrări de pictură, grafică și sculptură, expuse în cinci săli, ale unor artiști precum Corneliu Baba, Ion Irimescu, Ion Popescu-Negreni, Ion Pacea, Ion Nicodim, Vasile Grigore, Sabin Bălașa, Marcel Chirnoagă sau Dan Hatmanu.

O filă de istorie, Muzeul Județean ”Ștefan cel Mare” deține bunuri culturale care fac parte din Tezaurul Patrimoniului Cultural Național.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns Anulează răspunsul