LANSARE
Alexandru Vlahuţă, primul şi ultimul
Joi, 13 februarie 2020, ora 13:00
Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad organizează joi, 13 februarie 2020, conferinţa „Alexandru Vlahuţă, omul verigă de legătură al culturii române” susţinută de scriitorul Mircea Platon şi lansarea celui mai recent volum al acestuia, sub titlul „Alexandru Vlahuţă, primul şi ultimul”.
Conferinţa propune publicului bârlădean o nouă perspectivă de cunoaştere a poetului, prozatorului şi publicistului Alexandru Vlahuţă iar volumul nou apărut în orizontul literar românesc cuprinde publicistica cenzurată a marelui scriitor, care, nu demult a fost comemorat de întreaga fiinţă românească, la împlinirea a 100 de ani de la trecerea sa în eternitate.
Doctor în istorie şi redactor-şef al revistei „Convorbiri literare”, invitatul consideră că personalitatea şi opera lui Vlahuţă, amprenta lui asupra istoriei literare româneşti au fost prea puternice şi luminoase pentru a putea fi ţinute sub obroc pentru totdeauna.
Vlahuţă a fost, alături de Iorga, omul-verigă-de-legătură al culturii române. Spre deosebire de Hogaş, de exemplu, care a întruchipat conştiinţa naţională la modul lui hirsut, singular, pribegind prin munţi, parcă refuzând încă să coboare în istorie şi încăpăţânându-se să găsească un sens în urcuş, Vlahuţă a fost un creator de instituţii, un om al cetăţii, un intelectual public, cum am zice astăzi.
Conferenţiarul este de părere că rolul lui Vlahuţă în istoria culturii române ar fi trebuit să cunoască o recunoaştere din ce în ce mai mare pentru că, aşa cum a scris Gala Galaction într-o carte care a ieşit de sub tipar în martie 1944 şi care nu a mai fost retipărită în deceniile care au urmat „eliberării” din august 1944, el a fost cel care a aşezat temeliile conceptuale şi instituţionale ale naţionalismului românesc modern: „Rechemând amintirile noastre despre Vlahuţă, trebue să subliniem un fapt de stăruitoare însemnătate. El este adevăratul iniţiator al literaturii neaoşe româneşti, izvorîtoare în jghiaburile naţionale, de vreo patruzeci de ani încoace. Uităm de obicei că Vlahuţă s-a despărţit, cu multe dureri, de şcoala lui Dobrogeanu-Gherea şi de curentul patronat de acest pontif al literaturii generoase universale, ca să pornească pe nesimţite într-o direcţie ajunsă mai târziu direcţia sămănătoristă. Au fost alte nume şi alte energii cari au impus şi au făcut faima şi puterea acestei direcţii, dar ţin bine aminte că revista Sămănătorul, cu tot programul ei, este fondaţia lui Alexandru Vlahuţă. Încet şi fără multă publicitate, Alexandru Vlahuţă a pornit într-un car cu coviltir şi făcut o mişcată descriere a munţilor, a plaiurilor, a podgoriilor şi a mânăstrilor noastre. La fel, ne-a interpretat aceleaşi privelişti, aceleaşi pajişti şi muncele, aceleaşi drumuri ale ţării, aceleaşi turme şi aceleaşi juguri de boi – de data aceasta adunate, în pictură, de geniul lui Grigorescu… Ne-a învăţat să privim şi să iubim peisagiul nostru românesc, s-a făcut dascălul multora din noi – scriitori, pictori, arhitecţi… – cu stăruinţa lui caldă, cu lecţiile lui scrise şi nescrise asupra pământului, asupra poporului şi asupra dragostei de tradiţia românească. Citind opera de ziarist a lui Eminescu, mulţi îl găsesc profet şi iniţiator al unora dintre doctrinele şi directivele de azi. Este adevărat. Dar – vom vedea cu vremea – începătorul lucrului aevea a fost Alexandru Vlahuţă.”
Cele două activităţi vor avea loc la sediul central al muzeului şi se adresează tuturor categoriilor de vârstă.
Organizator: bibliotecar Valentina Fornea
Accesul publicului este gratuit!
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.