Suprafață totală: 5.318 kmp
Numărul orașelor: 5, dintre care 3 municipii: Vaslui, Bârlad, Huși
Numărul comunelor: 81
Numărul satelor: 449
Județul Vaslui este localizat în partea de Est a țării, regiunea Nord-Est, parte a provinciei istorice Moldova. Din 2002, județul face parte din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru. Suprafața județului reprezintă 2,2% din suprafața României.
Conform Recensământului Populației și al Locuințelor din 2011, populația stabilă a județului Vaslui este de 395.499 persoane. Numărul persoanelor din mediul urban este de 153.009, iar al celor din mediul rural 242.490, cu un grad de urbanizare al județului este 38,69%. Informațiile privind etnia au fost disponibile pentru 370.727 persoane, dintre care s-au declarat români 98,33%, romi 1,6% și restul alte etnii.
Are ca vecini, la Est, Republica Moldova, granița constituind-o râul Prut, la Vest, județele Neamț, Bacău și Vrancea, la Sud, județul Galați și la Nord, județul Iași. În urma aderării României la Uniunea Europeană (2007), județul Vaslui a devenit parte a graniței de Est a Uniunii. În județ există două puncte de trecere a frontierei cu Republica Moldova: Albița (România)/Leușeni (Republica Moldova) — trafic rutier și Fălciu (România)/Stoianovca (Republica Moldova) — trafic feroviar.
Județul se întinde pe cursul superior și mijlociu al râului Bârlad, străbate partea de sud și sud-est a Podișului Central Moldovenesc, iar în partea sudică separă Colinele Tutovei de Dealurile Fălciului.
Relieful este format în întregime din ansambluri de culmi și văi largi orientate, în general, pe direcția Nord-Sud. Podișul Central Moldovenesc, partea estică a Colinelor Tutovei, Dealurile Fălciului, Depresiunea Huși și Depresiunea Elan-Săratu, toate subunități fizico-geografice ale Podișului Bârladului, sunt localizate pe teritoriul județului Vaslui.
Din punct de vedere al altitudinii, relieful variază de la înălțimile cele mai mari din bazinul Racovei (485 m — Dealul Mângaralei, 465 m — Dealul Răzești, 461 m — Dealul Schitului) până la înălțimea minimă de 10 m din lunca Prutului. Valea Prutului se întinde pe aproximativ 150 km, cu un șes aluvial larg și mai multe terase.
Rețeaua hidrografică este reprezentată în special de cursul mijlociu al râului Bârlad, cel mai important afluent al Siretului, iar în partea de Sud-Est a județului de râul Elan, afluent al Prutului. Râul Bârlad izvorăște din Podișul Central Moldovenesc și trece pe lângă orașele Vaslui, Bârlad și Tecuci, străbătând județul Vaslui pe o lungime de 173 km. Râul Prut, care izvorăște din Muntele Cernahora (Ucraina) și se varsă în fluviul Dunărea, străbate 160 de km din teritoriul județului și primește ca principali afluenți pe această suprafață râurile Sărata și Elan.
Lacurile de pe teritoriul județului Vaslui sunt preponderent de natură antropică. Cele mai importante sunt acumulările Căzănești pe râul Durduc, Solești pe râul Vasluieț, Pușcași pe râul Racova, Mânjești pe râul Crasna, Râpa Albastră pe râul Simila și Pereschiv, toate având prevăzute și volume de apărare împotriva inundațiilor. În afara acestora, o serie de acumulări construite special pentru prevenirea inundațiilor. Lacurile naturale sunt puține la număr, mai importante fiind cele din lunca Prutului: Grosu, Ulmu, Broscăria și Hârtești.
În județul Vaslui sunt desemnate, conform Legii nr. 5/2000, HG nr. 2151/2004 sau unor Hotărâri ale Consiliului Județean, nouă arii naturale protejate: Movila lui Burcel, de tip floristic — comuna Miclești (12 hectare); Fânața de la Glodeni, de tip floristic — oraș Negrești, sat Glodeni (6 ha); Coasta Rupturile Tanacu, de tip floristic, comuna Tanacu (6 ha); Pădurea Bădeana, comuna Tutova (126,7 ha); Pădurea Seaca Movileni, comuna Coroiești (48 ha); Pădurea Bălteni, comuna Bălteni (22 ha); Pădurea Hârboanca, comunele Ștefan cel Mare și Delești (43,1 ha); Lacul fosilifer Nisipăria Hulubăț, de tip paleontologic, municipiul Vaslui (2,5 ha) și Lacul fosilifer Mălușteni, comuna Mălușteni (10 ha).
La nivelul județului Vaslui, resursele naturale neregenerabile sunt puțin variate și sunt reprezentate de materiale de construcții (argile și luturi loessoidale, calcare de argilă, nisip din albia râurilor, gresii calcaroase, gresii nisipoase gălbui, cenușii) și ape minerale sulfuroase și feruginoase din izvoarele de la Drânceni, Murgeni, Pungești, Gura Vaii.
Din punct de vedere al organizării administrativ-teritoriale, județul Vaslui are trei municipii și două orașe: Negrești și Murgeni.
Municipiul Vaslui
Reședința județului Vaslui este localizată pe Valea Bârladului, în aria de
confluență a râurilor Vasluieț și Racova, în zona de contact dintre Colinele
Tutovei și Podișul Central Moldovenesc.
La Recensământul din anul 2011, orașul Vaslui avea o
populație de 55.407 locuitori. Suprafața orașului este de 68,44 kmp. Spațiile verzi
din oraș totalizează 151 ha (21 mp/cap de locuitor).
Cercetările arheologice au demonstrat că teritoriul orașului Vaslui a fost
locuit încă din comuna primitivă, descoperirile atestând prezența unei
populații stabile începând din neolitic și până în epoca migrațiilor.
În perioada feudalismului, târgul Vasluiului își afirmă importanța comercială, politică și strategică. Loc de popas și adăpost pe drumul comercial dintre Hălici si Dunăre, care făcea legătura dintre cetățile de pe țărmul Mării Negre și cele de la Marea Baltică, a fost una dintre așezările medievale de seamă ale Moldovei, alături de Suceava, Roman sau Siret.
Pe meleagurile vasluiene, primele târguri sunt atestate documentar din secolul al XII-lea. Vaslui apare menționat în cronicile străine în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, o primă atestare documentară a orașului datând din 1375.
În secolul al XV-lea târgul de pe Vaslui ajunsese de prim rang, cu o populație ce se apropia de cea a Iașiului.
Așezarea Vasluiului, în inima țării Moldovei, a făcut din această zonă locul unor bătălii pentru apărarea independenței patriei. Astfel, la 1450, în pădurile Crasnei, la 15 km sud de Vaslui, oștile moldovenești conduse de Bogdan al II-lea (1449-1451), alături de care se afla și fiul acestuia, Ștefan, viitorul domn, au câștigat o victorie importantă împotriva oștilor polone invadatoare.
Vasluiul este menționat în primele documente de cancelarie domnească din vremea lui Alexandru cel Bun (1400-1432) în 1423.
În 1470 a devenit reședința domnească a lui Ștefan cel Mare (1457-1504). Importanța sa crește considerabil din anul 1490, când Ștefan cel Mare îi acordă mari privilegii, reconstruiește Curtea Domnească și ctitorește o biserică în amintirea bătăliei de la Podul Înalt. Un hrisov de la 1491 ilustrează prețuirea de care s-a bucurat Vasluiul în timpul domniei sale, numit de el ”târgul nostru”. În pământul mărginaș au fost sădiți atunci zece stejari și un frasin, în trunchiurile cărora, mai târziu, meșterii au încrustat însemnul Moldovei — capul de bour.
După moartea marelui voievod, orașul Vaslui trece printr-o perioadă de decădere.
Printre îndeletnicirile pentru care vasluienii erau renumiți se numără albinăritul și pescuitul. Două scrisori către negustorii din Brașov, una datată 1641 și cealaltă 1650, amintesc de mierea, ceara și peștele ce erau la mare căutare în ținutul de peste munți. Oamenii acestor ținuturi ale Moldovei au fost și iscusiți cioplitori în piatră, țesători și fierari.
Începuturile industriei sunt evidențiate abia prin 1939, potrivit datelor din publicația Gazeta Vasluiului, care menționează construirea unei topitorii de cânepă.
Dezvoltarea Vasluiului ia o amploare semnificativă din anul
1968, când orașul devine capitala județului Vaslui. În decurs de un deceniu,
populația crește de la 19.820 la 45.000 de locuitori în 1978. În 1979, Vasluiul
capătă statutul de municipiu.
În anii ’80, dezvoltarea economică a orașului se remarcă în industria
constructoare de mașini, rulmenți, industria chimică — fire poliesterice,
industria materialelor de construcții, a lemnului, textilă și alimentară.
După 1989, industria intră în declin, economia având un caracter preponderent agrar, iar activitatea economică se restrânge substanțial la societăți cu profil alimentar și textil.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.