Localitatea Huși este atestată documentar la sfârșitul secolului al XV-lea, în anul 1494.
Documentele istorice arată că domnitorul Ștefan cel Mare a înălțat la Huși o biserică ce purta hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Străjuit în trecut de podgorii întinse, Hușul este cunoscut ca orașul dintre vii. Printre localnici e literă de lege: zadarnic a străbătut drumul spre Huși cine n-a gustat din roadele podgoriilor.
Vinurile cu care hușenii se mândresc sunt celebra Busuioacă de Bohotin, un vin licoros, dulce, cu iz de busuioc și trandafir, care se bea îndeobște la desert, și Zghihara de Huși, soi alb, de consum curent, reprezentativ pentru vinurile seci din Podgoria Hușilor, un vin de cursă lungă, galben-verzui, cu aromă fină și acidă, ca de măr verde.
Busuioaca de Bohotin este un soi specific românesc care este plantat pe suprafețe relativ restrânse în Moldova la Bohotin și Huși, dar și în Muntenia la Pietroasele și Dealu Mare. Specialiștii spun însă că soiul s-a aclimatizat cel mai bine la Huși, având în vedere caracteristicile solului din zonă.
Renumita Busuioacă de Bohotin de la Huși a primit de-a lungul timpului aprecieri de la cei care au avut privilegiul s-o guste.
Prof. univ. Gheorghe Neamu a numit Busuioaca de Bohotin ”a opta minune a lumii vegetale și alimentare”, iar academicianul Constantin Ciopraga, împreună cu prof. Ilie Dan și Ion Constantinescu, a scris că ”e un vin eroic și poartă un titlu de noblețe, îmbinând sonoritățile Bohotinului cu creațiile divinului”, notează într-una din scrierile sale prof. dr. ing. Avram D. Tudosie, cel care vreme de aproape jumătate de secol și-a legat destinul de Colegiul Agricol ”Dimitrie Cantemir” Huși, provenit din Școala de viticultură ”Dimitrie Cantemir”, înființată în anul 1908.
Prof. univ. T. Martin consemna în Cartea de Onoare a Școlii: ”Vinul de Busuioacă de Bohotin Huși a fost, este și va fi un obiect de mândrie națională pentru podgorie și pentru țară”, iar scriitorul Ionel Teodoreanu spunea că vinul Busuioaca de Bohotin din Huși ”te smerește cum îl pui pe limbă! Parcă ar intra aici, acum, Eminescu. Toată lumea ar surâde, dar cu deosebită admirație”.
Mihai Ralea îl definea ca ”un vin atât de aromat și de rar încât o sticlă foarte mică se destupă foarte rar și în casele foarte mari. Deci, este un vin eveniment”.
Acad.V.D. Costea compara Busuioaca de Bohotin din Huși cu ”o fată frumoasă, discret parfumată, brunetă, dar pe fața căreia se citește și te atrage ceva din delicatețea blondelor”, în timp ce Avram D. Tudosie completa spunând că Busuioaca de Huși ”este ca o fată frumoasă pe care dacă o privești te încălzește și dacă o și săruți te îmbată”.
Legenda spune că Busuioaca de Bohotin era pe vremuri dedicată exclusiv consumului domnitorului Ștefan cel Mare. Vin rar, busuioaca se cultivă și acum pe o suprafață foarte mică. Potrivit registrului viticol din județul Vaslui, Busuioaca de Bohotin se cultivă pe o suprafață de 130,5 hectare.
”Suprafața la busuioacă a crescut ușor față de anii trecuți, acum intrând în calcul și suprafețele din primii ani de reconversie a culturilor. Zghihara de Huși se cultivă pe o suprafață de 85,5 hectare. Atât zghihara, cât și busuioaca sunt soiuri consacrate ale podgoriilor din Huși, soiuri cu care producătorii din zonă au obținut mereu numeroase distincții interne și internaționale”, a declarat Traian Huluță, inginer în cadrul Direcției Agricole Vaslui.
Și la Colegiul Agricol ”Dimitrie Cantemir” din Huși busuioaca și zghihara se cultivă pe suprafețe restrânse. Liceul produce doar pentru vinoteca proprie și pentru degustări.
La Huși s-a dezvoltat de-a lungul timpului una dintre cele mai apreciate școli de profil din țară. Sute de specialiști au ieșit de pe băncile școlii. Acum, spun dascălii Liceului agricol, elevii sunt din ce în ce mai puțin interesați de horticultură.
”Învățământul a cunoscut, ca peste tot, o serie de modificări. Științele s-au modulat, se studiază altfel decât acum câțiva ani în urmă. Și elevii par a fi mai puțin interesați de tot ce e legat de vie și vin. Studiază tot mai puțin, nu citesc cărți de specialitate. Organizăm, potrivit programei, degustări cu elevii de clasa a XII-a, dar noi doar creionăm câteva lucruri necesare pentru un consumator, aprofundarea se face la universitățile de profil. Aceste degustări sunt foarte importante pentru elevii din Huși. Ar fi păcat ca fiii de podgoreni să nu fi gustat niciodată o busuioacă veritabilă sau o zghihară specifică zonei noastre”, spune, cu regret, ing. Eugenia Gaiță, cea care se ocupă de ferma didactică și de instruirea practică a elevilor de la liceul hușean.
Dascălii acestei școli au reușit de-a lungul timpului să formeze atât specialiști și tehnicieni, cât și cercetători de top.
Este unanim recunoscut faptul că la Huși s-a format, așa cum spunea academicianul Valeriu D. Cotea, o ”Mică academie a Viei și Vinului”.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.