Biserica domnească „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, aflată astăzi în centrul orașului Vaslui, este o ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare (1457-1504), ridicată în anul 1490.
Biserica a fost zidită în incinta Curții domnești din Vaslui, îndeplinind rolul de paraclis al acesteia.
Ea a fost construită pe locul unei biserici mai vechi, din lemn, datând din secolul al XIV-lea.
Pisania originală, întocmită în limba slavonă, descoperită în 1882, pe peretele vestic al bisericii, relatează: „Io Ștefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu, Domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voevod, a zidit acest hram cu numele Tăierii cinstitului cap al Sfântului și slăvitului prooroc, înainte mergător și botezător Ioan. S-a început în anul 6998, luna aprilie, 27, și s-a săvârșit în același an, septembrie 20.”
Așadar, potrivit pisaniei, biserica a fost construită în câteva luni, în perioada cuprinsă între 27 aprilie și 20 septembrie 1490. Din Curtea domnească de la Vaslui s-a mai păstrat în timp doar biserica voievodală.
Biserica din Vaslui a rămas în starea în care a lăsat-o Sfântul Voievod Ștefan cel Mare cel puțin până în anul 1650, când a văzut-o arhidiaconul Paul de Alep, aflat într-o călătorie prin Moldova împreună cu patriarhul Macarie al Antiohiei.
Paul de Alep relata că „În Vaslui se află palatele, băile, locurile de plimbare, precum și marea și superba biserică, cu o cupolă zveltă și foarte înaltă. Jur împrejurul bisericii sunt bolți și arcuri care sunt pictate și icoane ale tuturor sfinților. Peste tot, biserica este plină de picturi; arhitectura este foarte frumoasă; în mijlocul interior al cupolei sau în baldachin este o mare strana unde este tronul Domnului.”
Din descrierea lui Paul de Alep reiese că Biserica domnească din Vaslui era un monument însemnat prin pictura și arhitectura ei.
Biserica a fost reconstruită din temelie, în 1820, de către Maria Cantacuzino, văduva logofătului Costache Ghica, proprietar al moșiei Vaslui. Biserica a fost rezidită păstrându-se planul inițial, întocmit în vremea Sfântului Ștefan cel Mare.
La noua construcție s-au adăugat un pridvor și un turn-clopotniță. De asemenea, turla originală nu a mai fost construită, iar peretele care despărțea naosul de pronaos a fost îndepărtat.
Cu acest prilej i-a fost adăugată o nouă pisanie, așezată în partea sud-vestica a pronaosului, care precizează, în limba româna: „Acestu sf(â)ntu și d(u)mnezăescu lăcaș dintru început fiind zidit de răposatul întru fericirea domn Ștefan V.V. bătrănul și fiiul său Bogdan V.V. și după vremea răsăpindusă sau ziditu dinu nou de dumneaei cucoană Mariea Cantacuzini logofiteasa, soțiea răposatului marelui logofătu Costachi Ghica, cu toată cheltueala dumisale, spre vecinica loru pomenirea la anii de la Hristossu 1820”.
În partea superioara a pisaniei se afla blazonul familiei Cantacuzino.
Biserica a fost reparată între anii 1889-1890. Pictura în frescă a fost făcută în anul 1894, de George Ioanid, ucenic al pictorului Gheorghe Tăttărescu.
În anul 1908 a fost restaurat turnul-clopotniță. În cele din urma, a fost îndepărtată tencuiala exterioară și s-au scos la iveala cărămizile originale și discurile smălțuite.
Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din Vaslui a fost restaurată amplu între anii 1913-1930.
Înfățișarea actuală se datorează restaurării din această perioadă. După cutremurul din anul 1940, pictura bisericii a fost refăcută de Sebastian Constantinescu.
Pronaosul bisericii, de mari dimensiuni, este tipic bisericilor ctitorite de Sfântul Ștefan cel Mare.
În patrimoniul bisericii se păstrează mai multe obiecte vechi, din secolele XVIII-XIX, precum: icoane, obiecte liturgice din argint, cărți religioase etc.
Iconostasul bisericii, împodobit cu icoane pictate în ulei, datează din secolul al XIX-lea.
Biserica domnească din Vaslui, alături de casa lui Ștefan cel Mare, clopotnița și casa parohială, se află în reparații capitale, printr-un proiect european.
În 2014, o listă completă a celor mai importante și necesare investiții din orașul Vaslui incluse de Primărie în proiectul de buget pe acest an cuprinde și proiectul Ansamblul monument istoric Biserica „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” și situl arheologic Curțile Domnești.
În jurul bisericii a existat un cimitir, păstrat în prezent doar în partea de est a curții. Micul cimitir păstrează câteva pietre funerare din secolele al XIX-lea și al XX-lea, aparținând foștilor proprietari și moștenitori ai domeniului Ghica de la Vaslui.
Dintre acestea, monumentul funerar din fontă al lui Pavel și Elena Șubin, datând din 1854-1889, este înscris în Lista monumentelor istorice din anul 2004 din județul Vaslui.
Biserica „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” (Biserica Domnească) din Vaslui a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Vaslui din anul 2004.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.